Piesa de teatru: In Container

By on 4-05-2010 in UN DESIGNER LA PLIMBARE

Trebuie sa recunosc, nu am mai fost la teatru de destul de mult timp, mereu aleg sa merg la film. E mai simplu, mai la indemana poate am devenit mai comoda.

In general imi rezerv martea pentru o iesire undeva… O seara romantica, fara copii, doar noi doi. Unde sa mergem? Hai ca suntem la Muzica, chiar langa Odeon, sa vedem daca e vreo piesa. Mergem la Odeon, in 10 minute incepea piesa: “e o piesa noua, premiera!”. “Mai sunt locuri?”. “O gramada”. Aoleu daca e premiera si mai sunt o gramada de locuri libere inseamna ca e o prostie, nu vrea nimeni sa mearga, o sa fim doar noi in sala si niste rude ale actorilor care o sa aplaude de complezenta… Vanzatoarea de la casa de bilete se uita peste ochelari la noi plictisita, nu ne mai hotaram odata si am oprit-o de la un super-interesant joc de Solitare. “Ok, ne-am hotarat, da-ti-ne doua locuri mai pe centru, sa auzim stereo”.

Intram, 5 bancute stau pe scena, ma simt ca in clasa I, prima zi pe bancile scolii. Nici nu m-am asezat bine, pac, deja doi moldoveni se certau pe scena. Nu sunt din public? Aoleu, ssst, liniste, a inceput piesa.

Ok, am intrat cu reticenta insa aceasta piesa a fost neasteptat de buna. O piesa a unui autor contemporan, din Republica Moldova. Povestea este despre basarabenii care incearca sa fuga peste hotare din Moldova. Presarata cu dialoguri atat de reale incat par desprinse din viata de zi cu zi, amuzante, stufoase, aberante si pline de replici smechere. Atat de naturale parca ar fi discutia despre Mc Donnalds din Pulp Fiction de Tarantino.

Incercand sa fuga din Moldova inspre Irlanda, destinele a trei basarabeni, complet diferiti ca profil psihologic se intalnesc. Fiecare isi povesteste “odiseea”. Fiecare povesteste cum s-a zbatut sa ajunga in strainatate in speranta unei vieti mai bune iar de fiecare data drumul a fost presarat cu furturi si inselaciuni. Unul dintre ei, tanar, calatoreste pentru prima data intr-un vagon de marfa in care a intrat prin efractie, fapta care i se pare extrema, vitejeasca, aventuroasa. Pentru ceilalti, expusi la marsuri nesfarsite, ascunsi pe sub camioane, care au vazut moartea cu ochii de prea multe ori, povestirea e ridicola. Toata aceasta speranta pentru o viata mai buna nu ii face decat sa fie inumani, sa se insele si sa se raneasca reciproc.

Desi tonul general al piesei este amuzant prin ridicolul dialogului si al situatiilor, finalul este dramatic, prezentand cele 3 personaje in fata inevitabilului: vor fi transportati intr-un container, iar sansele de a ajunge vii sunt foarte scazute. Cei trei, dezbracati isi asteapta randul sa fie sigilati in saci de plastic fiecare in containerul sau. Imaginea este daramatoare, sa ii vezi pe toti trei, neputinciosi in fata unei morti sigure.

Pot spune ca am si ras si plans la piesa asta. Mi-a amintit cum, inainte de 1989, si poate chiar si multi ani dupa, cel mai mare vis al oricarui roman era sa fuga “in afara”. M-am identificat cu ei si m-am simtit ingrozitor. M-am identificat si cu mama care spera acasa ca puiul ei sa ajunga in strainatate, la mai bine, speranta incapatanata in ciuda oricarei ratiuni.

Pot sa spun ca m-au impresionat in mod deosebit doi actori: Marius Damian joaca rolul lui Viore(-us) Cioban(-us), care creaza un personaj simplu, natural, un om amarat care stie sa faca fata la orice ii aduce soarta, atent la bani, usor suspicios, poate chiar putin paranoic. Pe de alta parte, exact opusul acestuia este Dimitrii Bogomaz care joaca rolul lui Sergiu, genul de smecher de oras care incearca din orice sa mai scoata un ban, sa faca o mica escrocherie, sa insele pe oricine intalneste, fara sa aiba remuscari. Jocul celor doi actori este spectaculos, personajele sunt atat de credibil studiate incat devin aproape reale.

Rezumand: mergeti, dragilor, la teatru ca au niste efecte speciale actorii astia pe care nu le puteti gasi la cinema: emotia, fiorul, experienta impartasita sunt incredibile. Si in plus e 3D!

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *


+ 4 = 12

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>